Istoria Mediașului

Municipiul Mediaș este așezat într-o zonă deluroasă, la 56 km de Sibiu, pe DN 14. Orașul se află la confluența pârâului Moșna cu râul Târnava Mare. Actualul teritoriu al Mediașului și împrejurimile sale au fost locul unor așezări umane încă de mii de ani. Cele mai vechi urme ale unor așezări umane în această zonă datează încă din neoliticul timpuriu, iar descoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului au demonstrat faptul că a existat continuitate în ceea ce privește așezările umane și în epoca bronzului și a fierului, precum și în perioada dacică și cea romană. De altfel, în perioada romană, pe locul cetății actuale a existat un castru roman.

Așezarea de la Mediaș apare menționată pentru prima dată încă din din anul 1146, însă data general acceptată pentru prima atestare documentară este 3 iunie 1267. Localitatea apare sub denumirea de Mediesy, acesta fiind unul dintre numele sub care este cunoscut Mediașul în perioada medievală. În funcție de epocă, localitatea apare menționată sub diferite alte nume: Medies, Medgyes, Medyesch, Medwisch, etc. În secolele XII-XIII, regii Ungariei au adus în zona Mediașului coloniști germani, cunoscuți sub numele de sași. De altfel, în 1318, sașii din Mediaș și din Șeica Mare au primit anumite privilegii fiscale și au fost scutiții de obligatvitatea de a participa la oastea regală.

În anul 1359, Mediașul este singura așezare din zonă care este numită „civitas” (oraș), însă începând cu anul 1407 revine la denumirea de „oppidum” și „villa”. În 1402, regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitetului secuilor. În urma incursiunii turcești în Transilvania din perioada 1437-1438, a urmat o decădere accentuată a Scaunului de Mediaș, din punct de vedere economic și demografic. Aflate sunt permanent pericol al invziilor turcești în secolele XV-XVI, satele și târgurile mai mici nu puteau asigura apărarea unor ziduri de mare lungime, astfel încât s-a recurs la fortificarea bisericilor. Acest fenomen poate fi observat și în cazul Mediașului, unde, la mijlocul secolului XIV se ridică ziduri de fortificație pe o suprafață restrânsă, întărite cu două turnuri. După anul 1400, zidurile existente sunt supraînălțate și se proiectează construirea a alte trei turnuri, unite prin centuri prevăzute cu șanțuri de apă și drumuri de strașă, având ca scop protejarea zonei din jurul Bisericii Sfânta Margareta. Acest ansamblu de fortificații va fi cunoscut sub denumirea de Castel (fortăreață), fiind atestat documentar pentru prima dată în anul 1450. Ștefan Báthory a fost ales rege al Poloniei în anul 1576, la Mediaș, tot aici fiind ales și István Bocskai în funcția de principe al Transilvaniei în anul 1605. Prima biserică românească din Mediaș, Biserica „Înălțarea Domnului”, a fost ridicată în anul 1826, prin eforturile episcopului Ioan Bob de la Blaj, cel care a înființat și prima școală românească din Mediaș.